Vă prezentăm un material util dacă doriți să aprofundați studiul Sfintei Scripturi și a Spiritului Profetic.
- Planul de citire a Bibliei și a Spiritului Profetic este format din patru secțiuni de dimensiuni egale și abordează evenimentele biblice în ordine cronologică.
- Fragmentele au fost delimitate în așa fel încât cititorul să le poată parcurge în aproximativ 15-20 de minute.
- SP reprezintă abrevierea expresiei „Spiritul Profetic” și se referă la diferitele cărți scrise de Ellen G. White. În unele zile, sunt alocate numai pasaje din Biblie, în alte zile, numai pasaje din Spiritul Profetic, dar în general sunt alocate pasaje din ambele.
- Pentru a folosi acest plan, citește pasajul din Biblie și pasajul corespunzător din Spiritul Profetic indicat în dreptul numărului zilei la care ai ajuns.
Lucrarea misionară internă, metode eficiente de abordare a zonelor albe, publicațiile și lucrarea de răspândire a lor, lucrarea în orașe, implicarea laicilor în diferitele ramuri de activitate, lucrarea în domeniul sănătății, lucrarea pentru cei marginalizați, libertatea religioasă, nevoia de unitate, credincioșia în administrare sunt temele abordate în acest volum de Mărturii pentru Biserică. Dacă nu am ști că aceste solii au fost scrise în perioada 1904-1909, deci cu peste 100 de ani în urmă, am putea să credem că avem în față o listă cu priorități din planurile și proiectele Bisericii din România în aceste zile.
Câteva dintre mărturiile cuprinse în acest volum au fost date de Ellen White cu ocazia ultimei sale participări la o Sesiune a Conferinței Generale, în 1909, când era în vârstă de aproape 80 de ani. Lucrarea începută cu o mână de credincioși și organizată în 1863 sub conducerea unui comitet alcătuit din trei persoane crescuse în mod minunat – se ajunsese la 85 000 de membri, 1 200 de slujitori, iar Conferința Generală era organizată pe departamente, diviziuni și uniuni, împărțindu-se astfel povara răspunderii între cei aflați în câmpurile din diferite părți ale lumii. În toate acestea, se vedea clar cum Dumnezeu a condus Biserica și lucrarea Sa pas cu pas, prin sfaturile, îndemnurile, mustrările, încurajările și descoperirile date la timpul potrivit prin mesagerul ales de El.
„Cuvântul proorociei, făcut și mai tare” tocmai prin aceste împliniri aducătoare de roade care se văd, este pus acum în mâna celor care doresc să ia aminte la el.
Într-un domeniu de o asemenea importanță, cum este experiența poporului lui Dumnezeu în ultimele zile care ne stau în față, când fiecare va trebui să reziste singur, "ca și când ar fi singura persoană credincioasă de pe pământ", este esențial ca toți creștinii să-și formeze convingeri proprii, întemeiate pe studiul individual și pe relația personală cu Domnul.
Volumul prezent reprezintă un efort în plus pentru a "păstra acest subiect în atenția poporului". Multe dintre citatele aflate în această carte au fost extrase din scrieri publicate anterior, dar majoritatea acestora nu a fost publicată niciodată.
Istoria începutului experienței creștine și a activității publice a lui Ellen G. White a fost publicată pentru prima dată în anul 1860 într-un mic volum de trei sute de pagini, intitulat „Experiența mea creștină, perspectivele și activitatea legată de apariția și progresul soliei îngerului al treilea”.
Această povestire a vieții și a activității desfășurate până în anul 1860 a fost dezvoltată ulterior de Ellen G. White și publicată din nou în anul 1880, ca parte a unei lucrări mai mari, cu titlul „Schițe din viața lui James White și a lui Ellen G. White”.
În volumul prezent vom găsi, așa cum spunea însăși autoarea, a scurtă povestire a copilăriei ei, a convertirii și a experiențelor creștine timpurii, legate de marea mișcare adventă din perioada 1840-1844, dar și întâmplări legate de evenimentele care au dus la organizarea și dezvoltarea Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea. Autoarea relatează într-o manieră plină de viață necazurile și bucuriile activității ei din tinerețe și din anii care au urmat. Ea descrie încercările, luptele și succesele din activitatea câtorva persoane zeloase, precum și unele dintre sfaturile care le-au fost adresate acestora.
Venind să locuiască aici, cu noi, Isus avea să-L descopere de Dumnezeu oamenilor, cât și îngerilor .
Hristos a fost tratat așa cum meritam noi, pentru ca noi să putem fi tratați așa cum merită El. El a fost condamnat pentru păcatele noastre, la care El n-a contribuit cu nimic, pentru ca noi să putem fi îndreptățiți prin neprihănirea Lui, la care noi n-am contribuit cu nimic. El a suferit moartea care era a noastră, ca noi să putem primi viața care era a Lui - "Prin rănile Lui suntem tămăduiți."