Arta uitată a gânditului este cea mai cuprinzătoare carte despre inteligență emoțională scrisă pentru publicul larg. Este împărțită în trei mari domenii care trebuie abordate atunci când vorbim despre sănătatea mintală și cea emoțională. Prima parte a cărții se ocupă de gândurile noastre, mai concret de tiparele de gândire care împiedică dezvoltarea la maximum a sănătății emoționale. A doua parte abordează comportamentele care au o influență puternică asupra capacității de a gândi. A treia parte ia în discuție principiile generale care asistă creierul și emoțiile în perioadele în care au loc schimbări în viață, cum ar fi trecerea printr-o pierdere neașteptată, luarea unei decizii importante sau modificarea obiceiurilor mintale sau a obiceiurilor ce țin de stilul de viață.
Această carte este un instrument unic, pe care îl poți folosi ca să îți îmbunătățești performanța mintală, inteligența emoțională și satisfacția în viață într-un mod practic și atotcuprinzător. Cu ajutorul informațiilor prezentate de autor, vei reuși:
„Oricine dorește să aibă o sănătate mintală optimă și un creier care funcționează perfect ar trebui să aplice în viața sa aceste informații. Elevi și studenți din întreaga lume vor fi uimiți cât de mult se vor dezvolta personal și academic, iar oameni de toate vârstele vor atinge potențialul deplin al minților lor folosind secretele descoperite în această carte.”
Daniel Binus, doctor în psihiatrie, Universitatea din Loma Linda, California
Dr. Neil Nedley este specialist în medicină internă, axat în special pe gastroenterologie, sănătate mintală, medicină a stilului de viață și boli dificil de diagnosticat. El a pus la punct un program de recuperare din depresie pentru pacienții care nu răspund la tratamentul standard, program care se bucură de un mare succes. Dr. Nedley dezvoltă resurse menite să îmbunătățească funcția cerebrală, să aducă succesul în viață, să trateze boala și să îmbunătățească sănătatea. Dintre cărțile sale, în limba română a mai fost publicată cartea Depresia: calea spre vindecare.
Iubim poveștile, mai ales cele care lasă amprente greu de șters în viața noastră, așa cum sunt poveștile de familie. Ele sunt oglinzile în care ne privim din unghiuri avantajoase și incomode, forțe care extind granițele vieții noastre, reflectoare sub care putem desluși cum se transmit diferite caracteristici de-a lungul generațiilor.
Cartea Relațiile care ne vindecă este ea însăși o poveste, una brodată pe tapiseria relațiilor de familie, încercând să surprindă modelele cu fire greu de destrămat, dar și pe cele care se deșiră lesne. E ușor să te regăsești în una sau mai multe din aceste fotografii de familie – entuziasmându-te de focul de artificii al începuturilor în doi, trăind miracolul nașterii unui copil, supraviețuind mișcărilor tectonice ale parentingului, reparând pilonii unei căsnicii atinse de ravagiile timpului, acomodându-te cu îmbătrânirea și moartea părinților, supraviețuind loviturii tăioase a pierderii partenerului de familie, pregătindu-te pentru rolul de bunic, în care continui să semeni ceva ce vei secera doar în eternitate.
Povestea nu se încheie însă aici, în cortul ocrotitor al relațiilor de familie, ci ea se deapănă și pe tărâmul relațiilor sociale, acolo unde singurătatea s-a cuibărit în casele și inimile oamenilor. Acolo unde în fundația prieteniei și-au croit drum fisuri tot mai adânci, iar disponibilitatea de a fi acolo pentru celălalt a devenit tot mai rară. Uneori, povestea pare să se fi rătăcit dincolo de hotarele realului, tatonând tărâmul ficțiunii. De pildă, atunci când descrie cazurile extreme de singurătate, în care societatea a născocit servicii noi, de la închirierea actorilor care să joace rolul de prieten sau de rudă până la firme specializate în curățenia locuințelor celor descoperiți după săptămâni și luni de la moartea lor .
Chiar dacă ne așază în față neplăcutele convulsii ale colapsului relațional, povestea nu ne lasă, la final, cu gustul demolator al neputinței, ci resuscitează speranța că fiecare poate parcurge, în cadența sa, călătoria vindecătoare a reînnodării relațiilor care ne fac să ne simțim vii.
În contextul educaţional adventist, activitatea didactică are două teme deschise permanent pentru îmbunătăţire şi actualizare: cum să menţinem o abordare biblică pentru întreaga activitate educaţională şi cum să atingem un nivel înalt de calitate raportat la profilul şi nevoile beneficiarilor educaţiei.
Cartea Dezvoltarea unei educaţii bazate pe credinţă răspunde adecvat acestor două teme şi reprezintă o abordare amplă, detaliată şi sistematică a activităţii educaţionale fundamentate pe credinţă. Educatorului (profesor, pastor, instructor sau părinte) îi este adresată invitaţia de a parcurge o valoroasă călătorie informaţională, presărată cu peisaje exemplificative şi cu popasuri analitice.
Prin conţinuturile generoase ale fiecărui capitol, dar fără să depăşească graniţa esenţelor, cititorul va descoperi un ghid metodologic bazat pe credinţă, util şi necesar mediului educaţional românesc.
Barbara J. Fisher este lector senior adjunct la Facultatea de Educaţie de la Avondale University, Australia, unde de 30 de ani predă educaţie religioasă - studii curriculare. Este pasionată de educaţia bazată pe credinţă şi a ţinut cursuri şi seminare pentru profesorii adventişti din Australia, Macao, Mexic, Ucraina, şi Papua-Noua Guinee. A contribuit la realizarea mai multor manuale pentru educaţia bazată pe credinţă , materiale valoroase publicate în limbile engleză, spaniolă şi rusă. Manualul de faţă este prima sa lucrare tradusă în limba română.
Cartea Ferestre între două lumi se adresează celor care în aceste vremuri tulburi doresc să se ridice deasupra acestor realităţi şi să privească spre ferestrele deschise dintre cele două lumi: lumea lui Dumnezeu şi lumea noastră. Deşi sunt tot mai puţini, o rămăşiţă aş putea spune, ei înţeleg foarte bine realitatea. Sunt cei ce realizează că salvarea nu poate veni din lumea jos, ci din cea de Sus.
Ei privesc cu atenţie spre cer, prin ferestrele pe care le deschide Dumnezeu. Iar asta nu se face cu ochii, ci cu sufletul. Aşa că aleg să meargă pe drumul lor, pe calea îngustă, împotriva curentului, în sensul opus faţă de cel în care aleargă mulţimea.
Ei ştiu că nu numărul contează. Istoria ne-a demonstrat de multe ori că e de ajuns ca unul singur să meargă în sensul bun, pentru a schimba destinul unei naţiuni sau al întregii umanităţi.
Lucian Răcilă este pastor şi director asociat al Departamentului Tineret la Conferinţa Oltenia. Este licenţiat în teologie şi drept şi are un doctorat în sociologie. Este pasionat de educaţie şi de tineri şi îi place să stea de vorbă cu ei în cadrul COMPA TALKS.
Acest volum - seminar te învaţă, asemenea unui manual, cum să organizezi, să conduci şi să ai grijă de o grupă mică şi îţi arată că oricine poate intra în comunitatea Evangheliei fără să fie un specialist cu calificări înalte.
Autorul, Dr. Szabo Laszlo, rezumă ideile din acest manual, astfel: „Epoca creştinismului fără ucenicie s-a încheiat.”